Ce trebuie să conțină obligatoriu o factură?
Orice persoană impozabilă stabilită în România care emite facturi — firmă, PFA sau altă formă de activitate independentă — trebuie să respecte simultan două seturi de reguli: conținutul obligatoriu al facturii, stabilit de Codul fiscal, și, pentru majoritatea tranzacțiilor, transmiterea facturii prin sistemul național RO e-Factura. Mai jos sunt regulile actuale, cu termenele și sumele în vigoare.
Conform art. 319 alin. (20) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, factura cuprinde în mod obligatoriu:
| Element | Explicație |
|---|---|
| Număr de ordine | Secvențial, pe baza uneia sau mai multor serii, identifică factura în mod unic |
| Data emiterii | Ziua în care este emisă factura |
| Data livrării/prestării sau a avansului | Doar dacă este anterioară datei emiterii |
| Date furnizor | Denumire, adresă, cod de TVA (dacă e cazul) sau cod de identificare fiscală |
| Date beneficiar | Denumire, adresă, cod de TVA sau cod de identificare fiscală (dacă e persoană impozabilă/juridică) |
| Denumirea și cantitatea bunurilor/serviciilor | Descrierea operațiunii facturate |
| Baza de impozitare pe fiecare cotă/scutire | Preț unitar fără TVA, rabaturi, remize, risturne |
| Cota de TVA aplicată și suma TVA | Exprimată în lei |
| Mențiuni speciale, după caz | „autofactură”, temeiul scutirii de TVA, „taxare inversă”, „TVA la încasare”, „regimul marjei” etc. |
| Referință la facturi anterioare | Când se emit mai multe facturi pentru aceeași operațiune |
Pentru facturile a căror valoare, inclusiv TVA, nu depășește 100 euro (sau documentele asimilate facturii), se poate emite factură simplificată, cu un set redus de informații — art. 319 alin. (12) și (21) Cod fiscal.
Sumele pot fi exprimate în orice monedă, dar valoarea TVA trebuie exprimată obligatoriu și în lei, la cursul prevăzut la art. 290 din Codul fiscal (art. 319 alin. (23)).
Cum se numerotează facturile?
Legea cere doar ca numărul să fie secvențial, pe baza uneia sau mai multor serii, și să identifice unic fiecare factură (art. 319 alin. (20) lit. a). În practică, o serie nu trebuie să aibă goluri sau numere repetate — orice factură anulată sau greșită rămâne cu numărul „consumat”, corectarea făcându-se prin document separat, nu prin reutilizarea numărului.
Cum corectezi o factură greșită (factura de stornare)?
Corectarea facturilor este reglementată de art. 330 din Codul fiscal:
- Dacă factura nu a fost încă transmisă beneficiarului, se anulează și se emite alta, cu numărul următor din serie.
- Dacă factura a fost deja transmisă, corectarea se face fie prin (a) o factură nouă care cuprinde datele facturii inițiale, numărul și data facturii corectate, valorile cu semnul minus (sau mențiunea că sunt negative) plus valorile corecte, fie prin (b) o factură cu valorile corecte emisă concomitent cu o factură de stornare (valori negative) care indică numărul și data facturii corectate.
Aceleași reguli se aplică și autofacturilor (art. 330 alin. (4)). O factură de stornare/corecție se transmite și beneficiarului, la fel ca factura inițială.
Factura proformă are valoare fiscală?
Nu. Factura proformă nu este reglementată de Codul fiscal — legea cunoaște doar „factura” (art. 319) și documentele asimilate ei. Proforma este un document comercial informativ, folosit pentru a comunica prețul și condițiile înainte de livrare sau de emiterea facturii fiscale; nu generează obligația de a colecta TVA și nu se înregistrează în evidența contabilă ca document fiscal. Factura fiscală propriu-zisă se emite separat, respectând termenele de mai sus.
Ce este regimul special de scutire pentru întreprinderile mici (neplătitor de TVA)?
Persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală este sub plafon poate aplica regimul special de scutire de TVA prevăzut la art. 310 din Codul fiscal — adică nu colectează TVA, dar nici nu o poate deduce. Plafonul a fost majorat de la 300.000 lei la 395.000 lei, cu efect din 1 septembrie 2025, prin ordonanța de guvern care transpune Directiva UE 2020/285 privind regimul IMM. Pe factura emisă în regim de scutire trebuie trecută mențiunea temeiului legal, de exemplu „scutit de TVA conform art. 310 din Codul fiscal”, în locul cotei și sumei de TVA.
Ce este mențiunea „taxare inversă”?
Când cumpărătorul este persoana obligată la plata TVA în locul furnizorului (măsură de simplificare reglementată la art. 331 din Codul fiscal, aplicabilă exclusiv livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii în interiorul țării, pentru categorii precum deșeuri reciclabile, masă lemnoasă, cereale, construcții/terenuri, telefoane mobile, console/tablete/laptopuri peste 22.500 lei etc.), factura nu conține TVA colectată, ci mențiunea obligatorie „taxare inversă” (art. 319 alin. (20) lit. m). Beneficiarul înregistrează atât taxa colectată, cât și cea deductibilă, prin decontul propriu de TVA.
Ce este RO e-Factura și cine este obligat să o folosească?
RO e-Factura este sistemul național administrat de ANAF/Ministerul Finanțelor prin care facturile emise în relația B2B (între persoane impozabile stabilite în România) și B2C (către persoane fizice) se transmit electronic către Spațiul Privat Virtual (SPV), pentru validare și arhivare de către stat. Cadrul legal este OUG nr. 120/2021, modificată succesiv, ultima dată prin Legea nr. 296/2023 (B2B) și OUG nr. 69/2024 (B2C).
| Relație | Statut | De la |
|---|---|---|
| B2G (către instituții publice) | Obligatoriu pentru operatorii care optează pentru sistem | de la introducerea sistemului |
| B2B (între firme/PFA din România) | Obligatoriu | 1 iulie 2024 (perioadă de grație fără amenzi: 1 ianuarie – 31 mai 2024) |
| B2C (către persoane fizice) | Opțional 1 iulie – 31 decembrie 2024, apoi obligatoriu | 1 ianuarie 2025 |
Fac excepție de la obligație, printre altele, operațiunile pentru care nu există obligația emiterii unei facturi conform art. 319 din Codul fiscal, precum și facturile simplificate emise conform art. 319 alin. (12) în relația B2C.
Ce format trebuie să aibă factura electronică (CIUS-RO)?
Factura electronică transmisă în RO e-Factura trebuie să respecte specificația națională CIUS-RO (RO_CIUS) — o particularizare a standardului european EN 16931, în sintaxă UBL 2.1, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.366/2021 (cu actualizările ulterioare ale artefactelor de validare). Sistemul validează fișierul XML după schema UBL Invoice/CreditNote-2 și regulile Schematron RO_CIUS înainte de a-l accepta.
Ce amenzi riști dacă nu transmiți factura la timp?
Nerespectarea termenului de transmitere constituie contravenție și se sancționează, în funcție de tipul contribuabilului:
| Categorie contribuabil | Amendă |
|---|---|
| Contribuabili mari | 5.000 – 10.000 lei |
| Contribuabili mijlocii | 2.500 – 5.000 lei |
| Alte persoane juridice și persoane fizice | 1.000 – 2.500 lei |
Separat, dacă beneficiarul unei relații B2B primește și înregistrează în contabilitate o factură care nu a fost transmisă prin RO e-Factura, riscă o amendă egală cu 15% din valoarea totală a facturii (aplicabil de la 1 iulie 2024).
Checklist pentru o factură conformă în România
- Numărul de ordine este secvențial, dintr-o serie fără goluri.
- Data emiterii respectă termenul legal (cel târziu a 15-a zi a lunii următoare faptului generator).
- Sunt trecute datele complete ale furnizorului și beneficiarului (denumire, adresă, CUI/CIF sau cod de TVA).
- Baza de impozitare, cota și suma TVA apar pe fiecare linie/cotă, cu suma TVA exprimată și în lei.
- Dacă emitentul este neplătitor de TVA, apare mențiunea temeiului de scutire (ex. art. 310 Cod fiscal).
- Dacă se aplică taxare inversă, apare mențiunea „taxare inversă”.
- Pentru relația B2B și B2C din România, factura este transmisă în format CIUS-RO prin SPV, în maximum 5 zile lucrătoare de la emitere.
- O factură greșită se corectează conform art. 330, niciodată prin ștergere sau reutilizarea numărului.